Inception

In sfarsit am apucat sa ma uit si eu la Inception, dupa mai mult de 4 luni de cand a aparut.  Cu chiu cu vai am reusit sa evit spoilerele majore pana acuma, nu m-am uitat la zeci de videouri care parodiau Inception si am sarit peste zeci de articole care explicau filmul. Am citit doar cateva reviewuri spoiler free si am vorbit cu cativa prieteni despre el, dar cu un strict "no spoiler policy". Singura chestie pe care am aflat-o o fost faza cu titirezul, ce inseamna el. Not such a big deal.

Din ce am citit de pe net si ce am auzit de la prieteni, am crezut ca ii un film foarte in­tor­tocheat, greu de inteles, "hrana pentru in­t­elec­tu­al­i". BIG DIS­S­A­POINT­MENT. In opinia mea nu se ridica la hypeul care i s-a facut prelansare si post­lansare. Sa nu ma intelegeti gresit, e un film super - actorii sunt de nota 10, joaca superb, scenele de actiune sunt OMG, CGI este foarte bine facut, sto­ry­lineul e extrem de bine gandit si faza cu intratul si iesitul din vise are sens. Merita un 9, 9.5. Dar mie mi s-a parut clar si usor de inteles tot filmul, fara sa fie ceva foarte complicat, mind-bending.

De aici incolo cu spoilere.

In film este vorba de Dom Cobb (Leonardo DiCaprio), care se ocupa de furtul ideilor din visele oamenilor. El a fost acuzat ca si-a omorat sotia si de aceea nu poate merge inapoi in America sa isi vada copiii. Tot ce va face in film este determinat de aceasta: el se simte vinovat pentru moartea sotiei sale si vrea sa isi vada din nou copiii.

El este angajat de Saito (Ken Watanabe) sa planteze o idee in mintea urmasului unui rival de-al sau. De aici provine si titlul filmului: plantarea semintelor unei idei reprezinta in­cepu­turile acelei idei, iar in engleza inception chiar asta inseamna. Problema cu aceasta este cu nu poti doar sa intri in mintea cuiva si sa ii zici ce sa faca, deoarece sub­con­stien­tul sau va realiza ca nu este o idee proprie si o va respinge. Pentru aceasta echipa lui Cobb va trebuie sa intre intr-un vis, unde iara intra in alt vis, acolo intra in al treilea vis ca sa il fraiereas­ca pe Maurice Fischer (Pete Postleth­waite) sa imparta firma tatalui sau, si dupaia, ca sa il salveze, 2 din ei intra in si limbo. Aka dream in a dream ina dream in a dream :D.

Desigur pe parcurs nimica nu merge cum ar trebui, visele lor sunt bantuite de Mal (Marion Cotillard), fosta sotie a lui Cobbs, iar Maurice, a fost antrenat impotriva in­cur­si­u­nilor mentale, asa ca  apar si garzi armate in vis care incearca sa il salveze.

In final desigur reusesc sa duca la bun sfarsit misiunea, iar Cobb se va reintalni cu copiii sai. Aici apare un twist, care in opinia mea nu foarte super mega hiper omg, desi s-ar putea ca eu sa fi fost de­sen­si­bi­lizat la cliffhan­g­ere de la uitatul la seriale gen Lost, 24, Spooks :)). Cand se rein­talneste cu copiii sai, Cobb invarte titirezul sau, iar acesta se pare ca se invarte fara sa se clatine, cand dintr-o data un pic se inclina si apoi se termina filmul. Prin aceasta se sugereaza ca poate Cobb este tot intr-un vis.

O tema filozofica a filmului este "brain in a vat". Aceasta teorie filozofica sustine ca un creier care ar fi intr-un vas si ar primi impulsuri nervoase de la un calculator nu ar putea sa isi dea seama ca el este intr-un vas si ca ceea ce primeste el de la nervi nu coincide cu realitatea. La fel si cu visele, de unde stim ca ceea ce traim noi acuma nu este doar un vis extrem de elaborat. Regizorul Christo­pher Nolan incearca sa sugereze ca nu conteaza pana la urma unde se afla, importanta este ca Dom si-a gasit fericirea alaturi de copiii sai.

Faza ii ca pentru mine aceasta nu este o dilema. Sunt convins ca exista o realitate absoluta, obiectiva, care nu este doar o con­struc­tie a unui calculator sau nu este doar un vis, asa ca din pacate ce incearca sa imi sugereze regizorul prin film se pierde pe mine. Pentru mine filmul ramane doar un film science-fiction, foarte bine scris, dar nimic mai mult, nimic care sa ma puna pe ganduri. Si eu la asta ma asteptam de la cat de hyped a fost filmul.

In ultimele 5 minute ale filmului banuiam ca vor reusit, si apoi m-am gandit ca oare se va sfarsi punand sub semnul intrebarii realitatea. Si asa a si fost.

In schimb am cateva nit-pickuri legate de film.

1. De ce incepe cu scena in care Cobb se trezeste pe malul marii si este dus in fata lui Saito batran in limbo? Care este rolul acestei sarituri temporale intr-un film povestit de altfel intr-o maniera complet liniara? Doar sa foloseasca aceasta tehnica de dragul de a o folosi? Sau vrea sa si sugereze ceva prin aceasta scena?

2. De ce este comun limbo pentru toti? Eu am inteles ca mergi in limbo daca mori in lumea aceasta de vis, deoarece esti in stare de sedatie foarte puternica in viata reala, deci limbo este ceva individual, creat de creierul fiecaruia. Cum ajunge Cobb in limboul lui Saito ca sa il poata salva de acolo? Exista teorii pe net conform caruia limbo e ceva colectiv, in care nu e nimic decat ce au construit altii pana atunci. Dar asta mi se pare ciudat. Si tot nu raspunde la intrebarea cum a ajuns Dom de la orasul construit de el la vila lui Saito.

Se vede ca toti actorii au fost de nota 10. Am fost placut im­pre­sion­at de cum a jucat Ellen Page, deoarece nu mi-a placut de ea in Juno, dar aici a excelat. Joseph Gordon-Levitteste un actor care in opinia mea apare in prea putine filme renumite, desi este un actor superb. Per­for­man­ta lui  Leonardo DiCaprio - no comment, he delivered the usual genius stuff.

Sound­track­ul e magnific - Hans Zimmer rulez. CGI si visual effects is de nota 10. Scenele de actiune sunt foarte fain facute, mai ales cea din zero-gravity in hotel (chiar is curios cum au realizat-o tehnic).

Eu ii dau filmului un 9 sau chiar un 9.5.