Elementary

Se pare că Sherlock Holmes a revenit la modă. Dacă serialele crim­i­nal­is­tice tot sunt așa de populare, de ce să nu ne luăm (americanii) după britanici și să facem și noi o mod­ern­izare a marelui detectiv de­ducțion­ist?

De data aceasta, în mod contrar obiceiului lor de a strica orice serial pe care încearcă să îl adapteze audienței americane, nu l-au stricat. L-au schimbat, l-au dres, l-au făcut po­lit­i­cal­ly corect și... merge. Inițial eram sceptic, mai ales pentru că au făcut din Watson o femeie, jucată de Lucy Liu, dar Mada m-a convins să mă uit și e chiar awesome. Nu se ridică chiar la nivelul variantei britanice, dar tot e cu câteva trepte deasupra multor alte seriale americane care au început în această toamnă.

Premiza serialului este că Sherlock se droghează, ajunge într-o condiție destul de rea, este nevoit să plece din Londra și vine în țara tuturor posi­bil­ităților. După ce iese din clinica de re­abil­itare, tatăl lui o angajează pe Joan Watson ca să aibă grijă de Sherlock timp de 6 săptămâni și să îl ajute la rein­te­grarea în societate. Yeah, right.

Cum se cunosc, Sherlock îi spune o declarație de dragoste lui Joan, doar ca apoi să arate că încerca să imite o scenă dintr-un film. Imediat după, cei doi pleacă să rezolve prima crimă. Pe drum el o tot uimește cu talentele sale de deducție și observație. La scena crimei el îi tot enervează pe polițiști cu ideile lui, dar în final tot are dreptate.

După ce aparentul criminal este găsit mort și poliția termină in­ves­ti­gația, Sherlock nu este convins și caută obsedat în continuare adevăratul ucigaș, care chiar ar fi avut motiv să omoare victima. Dovada finală care permite prinderea persoanei care a stat în spatele omorului este furnizată chiar de Watson, ca să nu fie și ea doar de decor.

De-a lungul sezonului, încetul cu încetul descoperim mici bucățele din istoria lui Sherlock și ce anume l-a determinat să ajungă la droguri. Și apare și Moriarty (kinda) :D.

Actorii au fost aleși foarte bine. De Jonny Lee Miller nu mai auzisem până acuma, dar joacă rolul foarte bine, reușește să fie suficient de nein­tere­sat de oameni și de situații, dar să fie en­tuzi­as­mat de puzzleuri. Lucy Liu mi-a fost un pic antipatică din Charlie's Angels și Ballistic: Ecks vs Sever, dar au trecut mulți ani de atunci și și-a îm­bunătățit foarte mult jocul actoricesc și a devenit foarte simpatică și drăguță. Relația dintre cele două personaje este bine echili­brată, au un chemistry non-romantic foarte bun, ajungând la o simbioză în final: Sherlock are nevoie de cunoșt­ințele medicale ale lui Watson, iar Watson își găsește împlinirea în munca de detectiv. And guess what, big surprise, rămâne și după ce expiră cele 6 săptămâni pentru care a fost plătită de tatăl lui .

Încă o chestie care mi-a atras atenția, și care deobicei îmi scapă la seriale, este fundalul muzical. Predomină sunetul de chello (cred. I might be totally wrong, am 0 cunoștințe muzicale) and it's awesome. Mai ales în intro.

Nota: 9.5. Just because it's not as awesome as the british one.