Dicotomia mea
Acum aproape doua luni mi-am luat si eu un smartphone in sfarsit. Este un Orange Boston, care ruleaza Android 1.6 (da, stiu, e ramas in urma rau de tot, dar cica Orange in curand va lansa update la 2.1). Tot jucandu-ma pe el si apoi comparandu-l cu iPhoneul unui coleg, mi-am dat seama de o eroare in gandirea mea, care ma face sa cred ca ce am eu, sau ce stiu eu, e mai bun decat ce au sau ce stiu alti.
In toate discutiile pe care le-am avut eu despre Windows si Linux, mai ales cu Cata, eu eram de partea Windows, un sistem de operare proprietar, closed source. Cata - Linux, open source. Eu aveam argumente gen exista mai multe aplicatii pentru Windows, faptul ca ii closed source inseama ca is platiti programatorii sa repare bugurile asa ca probabil fac mai bine treaba (aici nu prea aveam dreptate, ca Microsoft deobicei ia un timp destul de indelungat ca sa repare bugurile, iar si la Linux 75% din cod este scris si mentinutde programatori platiti). Cata iar afirma ca fix opusul, ca datorita faptului ca ii open source aplicatiile dezvoltate pentru Linux sunt mai bune (bazaar development). Apoi mai erau chestiile micute, de suprafata. In Linux scrollul merge in fereastra deasupra careia este mouseul, in Windows in fereastra care are focus. In Linux ALT click fereastra misca fereastra, exista multiple desktops integrate in sistemul de operare (cel putin in Ubuntu). Toate aceste lucruri se pot face si in Windows cu anumite programe (KatMouse, TaekWindow si VirtuaWin), dar Cata argumenta in favoarea easier to use. Un loc impotriva caruia nu prea aveam argumente erau repositories. They are awesome for installing stuff and keeping programs updated. Ii chiar genial si sper ca in Windows 8 sa se bage ceva de genu.
Deci basically, in argumentul Windows vs Linux, eu eram de partea unui sistem de operare closed source, unde sa schimbi ceva e mai greu decat in Linux, unele chestii nu sunt preinstalate etc.
Acum, Android vs iPhone. iPhoneul trebuie jailbreakuit ca sa poti instala aplicatii dinafara App Store-ului pe el, din start aplicatiile trebuiesc compilate doar cu compilatorul dat de Apple, pe iPhone nu se poate schimba wallpaperul (era parca asta intr-o vreme). Pe Android: ii optiune in setari sa permiti sau nu instalatul de aplicatii din alte surse. Nu exista nicio o restrictie cum sa fie compilate programele. Poti sa schimbi tot ce vrei pe el, pornind de la wallpaper, tastatura, agenda, theme, launcher, aproape tot. Of course Android is better. Desi nu sunt asa multe aplicatii pentru el ca pentru iPhone.
Aici iar aveam o pozitie fix opusa: Android este un fel de Linux pentru telefoane mobile in realitate, iar eu tineam cu el, doar pentru ca eu am un smartphone cu Android.
Acesta este un exemplu bun al "Confirmation Bias": favorizam informatiile care ne sunt favorabile noua si le ignoram pe restul. Si Linuxul are multe avantaje, si iPhoneul, dar eu, daca trebuia sa ma "cert" cu cineva, ignoram acest fapt complet. Daca analizez la rece, poate le dau mai multe valoare.